-Trezeste-te…
-…
-Tu n-auzi,trezeste-te!
Aud dar nu prea-mi vine sa ma scol, totusi ii raspund dar greu:
-Ce vrei?
-Haide!
-Unde?
-Hai c-avem de lucru!
La naiba, iarasi nu ma lasa sa dorm, incerc sa gasesc o scuza ca sa mai stau in pat.
-Mi-ai adus mancare?
-Ce mancare?
-Nu stiu ,ceva… vezi tu… fa-mi ceva sa manc.
S-a dus, ce bine, acum ma pot culca la loc…
Ma trage cineva de ureche si ma enervez ,nu atat pentru acest gest cat pentru faptul ca m-a tras de urechea stanga care si asa era cam deformata.
-Ce-i?, raspund destul de nervos.
-Hai ca ti-am adus mancarea.
Ma uit la ceas si vad ca e abia 7 dimineata, ma gandesc s-o dau naibii de mancare si sa-mi vad in continuare de somn.
-Haide!
Acest ‘haide’ ma enerveaza la culme, nu gasea oare altceva cu care sa ma trezeasca decat acest indemn iritant. Si daca-mi turna pe cap o galeata de apa rece m-as fi simtit mai bine, in schmb aud acelasi ‘haide’ aproape in fiecare dimineata si asta ma scoate din sarite.Trag in gand niste injuraturi si ma ridic din pat. Ma-ntreb oare ce a facut de mancare, ma pun la masa si observ cu stupoare ca in loc de un mic-dejun sanatos cu niste legume proaspete, un ou fiert si ceva carne sau macar o cana de lapte si paine cu gem voi avea parte de
mancarea de la pranz:ciorba ,cartofi prajiti si ochiuri de oua cu carnat fript si peste toate astea e grasimea.Mi-se face greata.Ma pun totusi sa manc si mai arunc printre dinti cate o injuratura.Urasc viata asta de rahat.
Aprind televizorul, poate e ceva interesant.Nu.Doar stiri , telenovele si teleshoping.Il sting si dau drumul la radio.Ce bine ca exista muzica, simt cum ma mai calmez.
In curte urla cineva dupa mine.Ma enervez din nou .
-Ce vrei?
-Haide!
Asta pune capac la toate .
-Imediat!
Cum nu e nimeni in camera incep sa-njur din nou ,de data asta cu voce tare si dau cu pumnii in pereti pana simt ca ma mai calmez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu